miercuri, 30 mai 2018

TAO

                                         
                                 
                                                                   TAO


           Nu intentionez sa scriu despre filosofia chineza,arta dragostei sau yin si yang. Am sa va povestesc despre CALE,calea fiecaruia si calea tuturor. Atunci cind curgi si viata curge prin tine, cu siguranta esti pe cale. Atunci cind te simti crispat, tensionat, speriat, dezorientat etc.,ai luat-o pe aratura. 

     Toate formele de initiere,maestrii, spiritualitatea generic, vorbesc despre detasare, relaxare, trait in prezent, echilibrul la toate nivelele, insa pina toate acestea nu se reflecta in orice aspect al vietii...nu este TAO. Cind iubesti si esti iubit cu siguranta este TAO, insa intre diferitele forme ale iubirii (pentru ca totul se schimba,chiar si iubirea) esti asa cum esti.
        Ceea ce numim EGO este vehicolul nostru in aceasta lume, alaturi de corp conectate prin minte si rulam impreuna cu toate trei acel film, povestea vietii noastre cu bune si rele. Prin meditatie, dragoste, arta, pasiune, creativitate si multe alte metode, transcedem nivelul personajului egotic si ne apropiem de fiinta care suntem, cea ancorata in prezent si care traieste experienta la maxim si nu este influentata de tipare, sabloane si structuri mentale.  

        Aspectul uman biologic si cel elevat, expasionat sunt aceeasi fiinta, iar jonctiunea lor creeaza realitatea asa cum o stim,cea cu creatori putini si multi consumatori. Creatori sunt doar cei care isi depasesc mai mult sau mai putin conditia si se apropie, mai mult sau mai putin, de fiinta care sunt cu adevarat.

      Cum realizam Calea si cum traim in/pe EA? Nicicum, suferim, ne zbatem, plutim in inconstienta si frica, dar incercam sa ne facem lectiile, sa fim lucizi, sa fim responsabili si incet, incet apar acele stari minunate: detasare, iubire, relaxare, incredere, echilibrul , armonie, pasiune, creativitate, sensibilitate, acceptare si intelegere etc.
        Totusi,nimic nu se opreste aici, intrebari subtile apar undeva adinc in interior: ESTI MAI OK ACUM?,CE FACi?CE ALEGI?CUM INTELEGI IUBIREA?.
        Procesul este etern si imuabil, este insasi viata, in forma si dincolo de forma, indiferent de nivel, iar acest proces suntem noi, si este TAO. Nu noi ca indivizi, fiinta noastra autentica dintotdeauna si de de pretutindeni. Nu o sa ne oprim aici si nimic nu se opreste vreodata inauntru si in afara noastra. Factorul timp, la fel de iluzoriu ca si mintea nostra efemera si volatila, isi pierde sensul in TAO, iar provocarile si experintele cresc odata cu expansiunea noastra, deci TOTUL expasioneaza,chiar daca noi numim inca expansiunea... moarte.
       Echilibrul intre maret -impersonal si cotidian - foarte personal tine de capacitatea noastra de armonizare si de perceptie, iar acesta este tot TAO, un TAO natural care vine odata cu aruncare balastului de o viata si cu evolutia REALA, nu din texte, din filme, din povesti si nici din ce crede lumea. TAO suntem noi, fiecare in parte si toti impreuna realizam TAO cind nu mai este nimic de realizat si totul se leaga in UNITATE,curgind armonios catre jonctiuna cu o alta unitate, mai expansiva si mai dinamica si tot asa la infinit.
           Partea practica si realista este felul cum intelegem sa integram maretia si calitatile CAII in viata de zi cu zi, in gesturi, fapte, actiuni, comunicare, dragoste si oglindire in celalalt. Sunt pe CALE ca si voi, vad si simt ce se schimba si ce nu, si incerc sa echilibrez mereu...ceva. Dar suntem iubire si acolo unde nu putem, ne suprascriem cumva.


                                                 

luni, 21 mai 2018

Iubirea de SINE


                                                    IUBIREA DE SINE 


     Sunt definitiii,concepte,sabloane si tipare despre..tot ceea ce este.Dar orice apare in  straturi ale mintii lipsite de traire autentica,este mai putin decit TOTUL.
      
       Astfel, iubim oricum partial si de fapt...nu stim ce si de ce iubim.Scriu aceste rinduri datorita acelui trend care se vrea iubire de SINE,dar pare mai degraba iubirea pesonajului si exacerbarea egoului.
            
        Traiesc si cunosc iubirea la toate nivelele,cea senzoriala,cea
 psihologica,cea energetica,sentimental afectiva.magica si mistica pina la a trai chiar momente de impersonal,in unitate cu TOT cea ce ESTE.
         
          Cred ca sunt infinite alte forme de manifestare a iubirii pentru care..nu avem senzori si  capacitate  de perceptie la nivelul actual.Revenind la ceea ce putem percepe,felul in care alegem sa ne exacerbam egoul spiritualistic confundind cea ce este autentic,vertical,traibil de sus pina jos cu..satisfacerea dorintelor,inchiderea si individualismul,orgoliul fiintei evoluate etc.este motivatia mea in a scrie aceste rinduri.
          
           Ce iubim de fapt?Personajul  care este un camuflaj efemer creat si intretinut strict din motive de adaptare si supravietuire?Personajul este rol sau mai multe roluri,dar sensul experientei prin roluri este dincolo de scena.
   
          Iubim forma noastra umana,cu simturi si perceptie senzoriala,care ne pisca,excita,misca si mobilizeaza in..diverse alte forme?
   Iubim marea si mica scena reprezentata de mintea noastra si capacitatea de perceptie,intelegere si acceptare?
   Sau iubim..acea esenta care leaga totul in TOT?
   
             O intrebare minunata a aparut perioada asta:ce trebuie sa faci ca sa fi fericit?Si am completat eu cu ce trebuie sa faci ca sa...fii iubire?
   Iar raspunsul a aparut spontan si era incarcat de seninatate,armonie,adevar si bucurie simpla,curata:NIMIC.Este extraordinar sa faci nimic,sa te opresti.Este minunat sa stii ca TOTUl este dincolo de forme,dincolo de orice forma.
  
         Autenticul si fiinta noastra REALA,nu are forma sau are toate formele,transcedenta este sinonima cu acea unica constanta din univers:schimbarea.Partea fara de forma ramine neschimbata iar in jurul ei toate formele se schimba mereu,in ciuda aparentei de continuitate.
   
           Eu..am imbatrinit putin fizic si forma s-a schimbat,dar o alta forma din interior este mai vie si mai dinamica decit acum 10 ani de ex.o alta forma mentala de data asta este matura si inteleapta in mijlocul haosului mental in continua schimbare,si totusi,acea parte de dincolo de forme,fiinta reala care sunt,este aceeasi,neschimbata,eterna si imuabila,dincolo de forme,de minte,de personajele care au murit si au inviat inauntru si in afara.
   
        Ce sa iubesc,forme si personaje?Tipare si sisteme de convingeri care s-au schimbat si se schimba?Dorinte fizice,materiale,sociale si conjuncturale?Sau sa iubesc acea parte care sustine toate acestea si este..dincolo de ele?
   
           Sunt si un personaj fizic,cu dorinte fizice(si mental\emotionale),cu ginduri fizice intr o lume fizica,care se exprima fizic in si prin simturile mele...fizice:).
       
       Dar ceea ce tine toata forma si materia aceasta la un loc,exprimata fizic,este un ceva profund si total nefizic,un ceva autentic care naste spontan seninatatea si pacea inimii si a mintii,de acolo imi vine iubirea,ca o stare de fond si care acolo se indreapta.trecind sau nu prin forme.
  
              Iubirea de SINE,cu S mare,nu are nici o treaba cu satisfacerea egoului si personajului efemer,este un nivel de atins si o stare de fond.traita doar in prezent si intotdeauna..dincolo de orice forma,fizica,mentala,senzoriala,psihologica,energetica,chiar si spirituala.
IUBIM pentru ca SUNTEM.
IUBIM..pur si simplu
IUBIM..pentru ca este REAL si AUTENTIC
IUBIM.

      


marți, 28 mai 2013

Ce se afla dincolo...?



      Dincolo de imaginatie,de empirism,de afirmatii fara argumente,de "am vrea sa" si la un moment dat "ni se pare ca".Impresii,sezatii,limbaj de lemn,dogme mentale in cautarea Inexprimabilului,scoli si maestrii pe banda,tavalug de initiati,si peste toatea astea cei care stiu si pot.
       
Iar cei care stiu si pot nu sunt intotdeauna de partea armoniei,a vietii,exista o serie de tehnici si metode de manipulare si control verificate si aplicate,la toate nivelele de perceptie si exprimare. 
      
Vrei sa visati spiritualist?Noi va oferim elementele.Vrei sa fiiti rationali?Noi venim cu argumente stintifice.Vreti sa fiti religiosi?Avem o gama larga de produse dogmatice pentru voi.Vrei sa fiti ignoranti?Avem manele,politica si fotbal pentru voi.Asta se numeste societatea de consum,nu se refera la produse materiale,in primul rind este vorba de informatie.
      
          Nu vreau sa fac rechizitorii nici sa trag concluzii fixe si defintive,poate nu este asa,poate ma insel si multi oameni chiar afla,traiesc si cauta.desi daca reflectez bine,marii scriitori de sf gen Asimov,Herbert chiar si-au trait imaginatia,altfel cum ar fii creat asemenea lumi si realitati psihosociale empirice?
     
           Singura certitudine in amalgamul de produse informationale este ca nu stim nimic,ne imaginam si credem,dar nu avem certitudinea faptelor,a experientelor REALE si de bun simt,in care nici macar afirmatiile sau argumentele nu isi mai au rostul,doar zimbetul in care a stii se confunda cu a fii,a traii.
 
         Am intors macazul devenind sceptic in momentul in care am realizat ca acelasi consumism isi are locul si in curentele spirituale,si in filozofie,si pretutindeni,exprima doar forme fara continut,fara traire reala si fara acoperire in fapte,este atit de simplu sa teoretizezi ...orice.
  
         Ce ramine de facut?Pentru fiecare in parte,mult discernamint si multa cautare in tot ce este autentic,desi totul este schimbator,insa autentic dincolo de aparente.Exista adevar care dainuie,exprimat de mii de ani in diverse forme,si adevar in cotinua schimbare care nu este suma de afirmatii,cit un proces continuu de afirmare a sinelui.
  
            Sa nu uitam ca evolutia este un proces care implica intreaga natura,de ce vrem sa schimbam doar omenirea per ansamblu,fara sa tinem cont de tot cea ce ne inconjoara?Asta nu ne face sa devenim brusc ecologisti,cit sa constinetizam faptul ca totul este un proces,o structura si un lant de cauzalitati si...suntem una cu tot cea ce se afla in cadrul de perceptie,fie pentru simplul motiv ca cea ce ne inconjoara are nevoie de observator,de ceva...sau cineva,care sa defineasca,sa atribuie sau pur si simplu sa observe.
  
      Ce se afla totusi dincolo?Dincolo de bariera mentala noi si mediul,sau noi si universul,sau noi si...noi?Cit inca ne miscam,nu putem stii,putem avea vagi impresii care dezvoltate devin noi si noi concepte,sisteme de convingeri s.a.m.d.
      Un repaos absolut,un O point,este chiar absolutul,insa nici cea mai adinca meditatie nu este lipsita de miscare,nici cele mai fixe si stabile sisteme nu sunt cu adevarat fixe,iar la miscarea de fundal se adauga informatia efrevescenta din toate domeniile care pur si simplu umbreste pacea,Pacea Totala din care totul pleaca si la care se intoarce....totul.
   
     Noi cautam miscare cu dinamica infinita,o particula care se misca infinta de repede creiind toate realitatile,insa viteza infinita presupune reapos infinit,in perfecta armonie si astfel cu fiecare miscare care o facem ne indepartam de potentialul infinit .

    Nu am un raspuns,nu stiu ce e dincolo,stiu doar ca sunt,respir,vad,aud gindesc,citeodata cint,insa plutesc in ignoranta alaturi de toti cei aflati in plina iluzie,si care inca incerca sa ii dea un sens si o forma iluziei,uitind cea mai importanta parte din ei insisi,partea VIE.




sâmbătă, 6 octombrie 2012

E.T si channel cu E.T



Cind aveti o stare pozitiva,cind va simtiti profunzi si intelepti,sigur nu va vine sa mergeti la un concert cu lala sau la mall ca sa "impartasiti" starea.
De aceea sunt reticent sa cred ca fiinte care au ceva evolutie fata de noi,mai profunzi,mai dinamici in intelegere,acceptare si perceptie,ar discuta cu noi...orice tip de povesti.
Chiar si noi de multe ori intelegem inutilitatea cuvintelor,le folosim in virtutea inertiei dar nu suntem convinsi ca aceste cuvinte au incarcatura care trebuie si sunt intelese exact cum le transmitem,pentru ca perceptia difera de la om la om si de la caz la caz.
Sunt sceptic cu privire la majoritatea povestilor spiritualiste care se tes la acest nivel de realitate,desi sunt convins ca au un rost cel putin la nivel de schimbare de paradigma,un alt limbaj-alt mod de a vedea lucrurile.
In cea ce priveste E.T,imaginati-va civilizatii care cunosc galaxia,care sunt in contact cu multe planete cu nivele de evolutie diferite si care privesc  subtil lumea noastra de...undeva.
Cum credeti ca ar putea proceda in haosul caracteristic mintii noastre dezlantuite in interpretare si confuzie,pentru a avea intradevar un contact util cu noi?
O supravegere si transformare subtila a cimpului caracteristic pe care noi il ignoram,astfel existind posibilitatea unor stari mai elevate cel putin la nivel individual,si in timp posibilitatea unui contact elevat,cu sens?
O limitare a distrugerilor de mediu si resurse cu efect pe termen lung,care ar diminua posibilitatea unui contact atunci cind incostienta noastra poate provoca instabilitate naturala,implicit un comportament instictiv din partea noastra?
Probabil ca sunt multe actiuni subtile care se construiesc,fie prin asa zisi E.T,fie prin procese naturale de evolutie,fie prin actiunea anumitor entitati constiente vizibile fizic sa nu.
Insa povestea si pologhia,channel,interpretari formale si duale,sunt doar....cea ce ne place sa credem.
De mult timp omenirea exteriorizeaza partea superioara a propriei constiinte autolimitindu se,fie Dumnezeu,E.T,fiinte angelice si binevoitori nefizici.
Tendinta de separare si comparare a mintii noastre astfel educate ne impiedica sa percepem interactiunea intregului care suntem,iar exteriorizarea ne da sentimentul de protectie necesar supravietuirii eului nostru destul de firav si expus,faptul ca suntem protejati de...altceva.
La polul opus ar fii umflarea in pene ca specie,noi ne creem realitatea,noi suntem divintatea,noi suntem fiinte multidimensionale,si poate ca asa si este,insa nu la nivelul de constienta si perceptie de acum.La nivelul actual nici macar nu putem intui si imagina ce rol avem noi,fiecare in parte,in marea tesatura de interactiuni si cauzalitati prezente natural aici si in intreg universul.
Intradevar,alegem realitatea clipa de clipa,insa cea ce alegem este previzbil in multitudinea de tipare pe care le creem si sustinem,care fac parte din sistemul nostru de convingeri.
Insa nu noi creem realitatea cit media colectiva de perceptie si convingeri si....evolutia naturala pe care o ignoram.
Suntem divinitate deoarece separarea nu isi are rostul intr un intreg care se cuprinde pe sine intr un  mod egal si in care partile constiente sa nu,au acelasi sens.
Suntem multidimensionali,insa in cea mai mare parte percepem o dimensiune,cea  fizica,presarata cu anumite caracterstici psihologice si atitudini mentale care fac parte din acelasi nivel formal de perceptie.
Concluzia:nimic nu este ce pare a fii,sa fim sceptici la cuvinte si imagini orientindu-ne mai degraba catre intelegerea proprie decit cea colectiva,sa nu ne lasam "furati de peisaj" mai mult decit este nevoie pentru a fii prezenti aici pur si simplu,si sa acceptam nivelul actual de evolutie generala asa cum este el,nu cum ne-am dorii sa fie,constineti fiind ca totul este in plina schimbare si transformare iar cea ce trebuie cu adevarat sa se manifeste pe asta lume,va fii cu siguranta,cu sau fara noi ca personaj fizic.


duminică, 5 august 2012

In-credere.

Este greu sa percepi jocul,rodul si nodul ascuns intre forme....si forme.
Cea ce privesti te priveste,cea ce esti te precede,cea ce vezi,poti si simti e ...incomprehensibil,cea ce te leaga este dezlegarea ta,si suntem in acelasi joc al unui vis rescris,oare de cite ori?
Am ascuns parabola si pilda incercind sa inteleg ,in alte pilde si parabole,si nimic nu ma dezluseste mai bine decit nedefinitul care desparte apele de ape.
Sunt multi capucino,nu doi in unul,ci tot in toate,cind ma uit in oglinda-eu,cind ma uit in jur,parti de eu,fie ca imi place sau nu,cind privesc infintul potential din simplu act de a inchide ochii si a nu zgomotii cu mintea,eul isi pierde forma,dar ESTE.
Si ce sa mai aleg din tot idealismul in viata de zi cu zi?
Partea de creatie poate,muzica inauntru si in afara,sau cerul,ah cerul, inepuizabila sursa de incintare si mirare,albastrul cristal,nori pufosi albi gri si roz si ochiul infint care se deschide odata cu deschiderea mea,sau viata,insasi viata,plante minunate,animalute curioase si fosnitoare,si oameni de toate felurile,formele si culorile.
Trezirea mea e nesfirsita,am ales sa ma trezesc la infint,jocul formei adinc inradacinat in mintea a cea ce ma inconjoara nu ma mai satisface,insa pulsul si si miscare din acest joc,si zimbetul ascuns,da.
Am ales deasemenea viata printre forme care par muribunde,oameni si locuri,cladiri si structuri de neinteles si inutile,interese meschine,preocupari marunte,toate inconjurate in VIU.Citeodata joc si eu,insa mizez pe o singura carte,cea  a prezentului,iar cea ce se considera viu,timpul,imi pare incremenit.
Ma las coplesit de viul din spatele aparentelor,si va multumesc.

marți, 31 iulie 2012

In fine....



Nu am mai scris de mult.Am pierdut utilitatea gestului ocupat fiind sa traiesc......si sa inteleg.
Insa orice ar experienta se perinda tot eu cu mine fata in fata sunt,si tot reflect...ceea ce sunt,scris sau altfel.

Am considerat acest blog un fel de jurnal care reflecta stari in ginduri si cuvinte,iar tot ceea ce am scris are putina relevanta in acest moment,insa acest moment este atit individual si unic cit si consecinta a tot cea ce am scris,gindit,vorbit,simtit.

De aceea scriu din nou,cu tot riscul de a fii citit,pentru a face punte intre nenumarate momente disparate,pline de energie proprie si acest moment aparent neutru insa potential,care tinde sa devina sens.

Cuvintele des folosite gen integrare,unitate,armonizare,cuvinte pe care le am folosit si eu cind erau doar cuvinte,cred ca sunt sensul starii de fond care se cere in acest moment.

Pornind de la un calm activ plin de potential,pe un fond de intelegere si acceptare,imi cer doar neseparare,viziune holistica si integrata in tot cea ce se intimpla in jurul meu,in mine si dincolo de cea ce pot percepe inauntru si inafara.

Am teoretizat ani construind filozofie,parte am inceput sa aplic,am gasit verbul a face pornind din starea de a fii,faci cea ce esti,am considerat un grup de prieteni porniti pe calea armoniei si comunitatea autointretinuta un unic sens universal valabil,insa toate acestea se pierd in viziunea holistica,de ansamblu.

Tot cea ce se intimpa este bun,pornit pe calea armoniei,parte integranta dintr un intreg pe care nu il pot percepe de sus in jos,din lumea senzatiei si gindurilor catre lumea infoenergiei nonformale.
Pornind de aici,imi gasesc 0 pointul propriu,in care atributele personajului pe care il reprezint si gindurile-actiunile conteaza mai putin,cit energia primara potentiala care motiveaza,misca,destainuie,leaga si deschide.

Impartasesc toate astea pentru a ma definii in fata intregului,si a redefinii intregul in fata mea,nu sunt separare,sunt integrarea reintegrata si in permanenta miscare de la partial la total si invers,adun si risipesc prin actul natural al PREZENTEI.

Actiunile mici ale personajului de zi cu zi imi imbogatesc experienta,creez sau inteleg,stau sau ma misc,par mai multi sau singur,caut pestritul sau unitarul armonic,dar toate astea nu ma definesc,nu cu adevarat.

Cu adevarat respir si vad,ritmul si perceptia,atit.
Amalgamul de experiente mici si mari dau iluzia vietii,insa viata nu este definita prin miscare,este locul de unde pleaca si se intoarce miscarea,cu infintatea de consecinte adiacente,fiindca intregul poate definii miscarea,dar nu o face,o lasa sa fie cea ce este.
Iau acest exemplu si nu definesc nimic,doar las sa curga,si vin in fata voastra,oglinzi ale mele,sa curgem impreuna.

luni, 7 noiembrie 2011

Nou si vechi



Am renuntat in ultima perioada,destul de lunga dealtfel,sa  rostogolesc cuvinte.
Imi pare inutil si irosire pentru ca experienta nu sta in cuvinte, fraze si idei ci in esenta lor,in starile pe care le genereaza acestea si actiunile care rezulta din asta.

Si totusi,comunicare este importanta iar cuvintele sunt instrumetul cel mai la indemina pe care il avem,de accea am ales ca mai scriu cite ceva despre...noi,si in ultima instanta despre mine.

S-au perindat multe imagini ,povesti  si experiente prin perceptia mea,iar acum,in acest moment,e pace,pacea mintii care se traduce prin potential exprimat,aceste rinduri,ceva muzica creata sau interpretata zilnic,tendinta de a intelege si accepta chestii generale si particulare,in context sau in afara lui.

Suma de convingeri pe care o numim cunoastere se schimba odata cu noi,odata cu viata,fiindca noi suntem de fapt perceptorii vietii printr un filtru mai mult sau mai putin limitat,aceasta cunoastere,numita mai pompos in cercuri spirituale cunoastere de Sine.

Credinta mea ma poarta spre un singur tot,un singur Eu,un singur Sine exprimat in infinitati de aspecte individuale,parte constiente de Intreg,parte separate sau separartiste.
Astfel ajung la sensul a cea ce vrea de fapt sa transmit,nou este chintensenta vechiului iar vechiul...nu exista,fiecare aspect,moment,conjunctura este noul iar amintirea este o simpla scintilatie a mintii.

De aici,toate povestile despre trecut,combinat cu toate sperantele si asteptarile legate de viitor sunt doua mari bule de potential exprimate intrun singur punct,Acest moment.
Acest moment este maximul de trecut si viitor,fie el particular sau general si cine sta sa urmareasca intreaga tesatura de trecut si viitor exprimata in Acum?

Nu ma leg si de aici,fiindca dau de textul clasic,iar aiciul meu are putina legatura cu aiciul fiecaruia in parte,chiar daca respiram in fapt acelasi aer mirosul si calitatea lui sunt diferite pentru fiecare in parte,la propriu si la figurat.

Cum nu intentionez sa vorbesc de calitatea aerului,desi aerul din jurul fiecarui individ conteaza,ma reintorc la eternitatea momentului,cind spun acum ma refer la toate aspectele lui,potentiale,exprimate si expirate,sau prezente si de actualitate.

Acumurile mele insumate au putina valoare raportat la conjunctura in care ne aflam,insa au toata valoarea posibila ca si perceptie,mai ales ca asta imi ofera posibiltatea sa pot schimba ceva.

Cea ce nu cunosti nu se schimba,pot schimba altii necunoastearea ta,insa  devii un simplu beneficiar al schimbarii,iar ca si consecinta urmeaza proiectia,acea capra a vecinului dupa care in mare parte ne ghidam.

Cei care intradevar tac si fac sunt putini,dar si daca ar fii unul singur am putea salva sodoma si gomora,la citiva deja am salvat aparentele per ansamblu,iar la din ce in ce mai multi putem zimbii fericiti,cursul este spre ce trebuie.
Si acum sa renunt la exprimarea aforistica si sa revin la acumul concret.

Multe povesti spirituale se intimpla acum pe planeta,mii de nave,mii de fiinte care fac si dreg,mii de zimbete si stari extatice,mii de scoli si de grupari,este aceasi fervoare prezenta din 2 in 2 mii de ani in momentele de cotitura,insa cea ce rezulta din asta trebuie trait si experimentat...de fiecare in parte ca si experienta particulara.

Mentalul colectiv,acea minte de zi cu zi plina de zvonuri si birfe,imagini si pareri,constatatari si dezamagiri nu are capacitatea de a intelege cea ce cuprinde,doar misca creatiile colective de colo colo,pentru a intelege, accepta si schimba la modul concret imaginea de anasmblu este nevoie de atentia si luciditate protagonistilor,si aici ma refer la cei care au raspuns cu brio la adevarat sau fals,fie si pe facebook.
Ce este fals in Acum?

In primul rind cea ce nu dainuie,vine si pleaca dupa bunu i plac,iar din acet punct de vedere cea ce dainuie este faptul ca suntem,respiram si putem observa,restul e can can.

Mai avem de buna seama si observatia pertinenta ca tot cea ce facem se afla in noi si pentru noi,chiar daca asta implica si multi altii prinsi in acelasi joc,fiecare cu fiecare.

Aceasta observatie ne face mai responsabili si mai atenti,dam tot mai putine palme,fie si mentale,incercam sa fructificam doar partea pozitiva si sa acceptam ca si punct de referinta parte neconstructiva fiindca,deh,este vorba numai si numai despre noi insine.

Daca totusi apar tensiuni si neintelegeri,spre deosebire de alte acumuri mai putin aprofundate,acum suntem constienti de ce si cum,constienti si de consecinte,cu alte cuvinte am devenit vizionari si clar(in sensul de clar)vazatori.

A face gesturi sau actiuni inconstiente,agresive,separatiste este in fond si la urma urmei o alegere personala fata de care putem fii cit se poate de neutrii si nimeni nu contesta dreptul unor  personaje de a si urma instinctul si limitele mentale de perceptie,cu mintea de Aici,insa in general se dovedeste complet nepractic in multe acumuri referitor la......calitatea vietii pe care vrem sa o traim.

Daca nu  vrem calitate,ci cantitati cit mai mari de.....orice,putem fii oricum,nimeni nu ne poarta grija,nici dorul,judecata ne apartine, aici sau in general...dincolo.
Nah,m-am ferit de atunci incercind sa ramin in acum si am dat de aici si acolo,separatismele mintii dublu impartite in patru:))

Revenind la curentul spiritual modern(pompos,nu?),reiki,meiki,teiki,sama,chanell,e.t,miti(ca),zamolxian pe aste plaiuri,exista in multe acumuri actualizate sau nu,acum sa exacerbat ca o moda.ca un refuz de acceptare ar spune un psiholog,ca o replica la materialsmul dialectic creat cu sirguinta de comunisti si continuat cu entuziasm de capitalisti si..preoti.

Toate aceste curnete de opinie teoretice,care trebuie sa recunoastem ca sunt frumoase fata de uzinele mastodoont sau vapoarele de tspe tone,nu ne ajuta sa respiram si sa privim cu adevarat,insa ne ajuta sa speram,iar speranta intro lumea mai buna,presarata cu fapte,cu schimbari reale,poate chiar creea acesat lume.

Toate portalurile si datele limita au sensul de a ne trezi la recunoastrea faptului ca noi putem fii un portal si o data limita,acel miine ma las de fumat urmat de fapte reale,sau cu asta m-am batut in tinerete,azi ii zimbesc,miine il invit la o cafea,peste o saptamina suntem amici,iar la anul ne trezim la o cabana la munte impreuna,ce alt portal mai poate creea o serie de conjuncturi asemanatoare?

Dar o mare parte din curentul spiritual este de fapt"cum sa fac sa plec de aici",sa ma inalt, sa ma iluminez,sa plec in in alte planuri si alte galaxii,si intradevar este o inchistare lumea fizica,dar este si o binecuvintare cind privesti cerul albastru cristal,muntii de sus in jos sau jos in sus,priviri inocente la animalute si copii,pline de lumina si cadura,chestii care le poti observa doar cu ochii fizici.

Acuma,iarasi,alegerea fiecaruia si nu cred ca este atit de deranjant spirituali...cu diplome,si maestrulici care in defintiv le spun exact cea ce vor sa auda,cit cei care constient intretin ignoranata,care otravesc fizic, psihic si mental fara umbra de compasiune sau retinere o lume intreaga,dar....si asta este tot o alegere,iar dincolo de dualism toate sunt alegereri la alegeri,pina nu mai ramine nimic de ales,cit de acceptat...Totul.