E.T si channel cu E.T

Cind aveti o stare pozitiva,cind va simtiti profunzi si intelepti,sigur nu va vine sa mergeti la un concert cu lala sau la mall ca sa "impartasiti" starea.
De aceea sunt reticent sa cred ca fiinte care au ceva evolutie fata de noi,mai profunzi,mai dinamici in intelegere,acceptare si perceptie,ar discuta cu noi...orice tip de povesti.
Chiar si noi de multe ori intelegem inutilitatea cuvintelor,le folosim in virtutea inertiei dar nu suntem convinsi ca aceste cuvinte au incarcatura care trebuie si sunt intelese exact cum le transmitem,pentru ca perceptia difera de la om la om si de la caz la caz.
Sunt sceptic cu privire la majoritatea povestilor spiritualiste care se tes la acest nivel de realitate,desi sunt convins ca au un rost cel putin la nivel de schimbare de paradigma,un alt limbaj-alt mod de a vedea lucrurile.
In cea ce priveste E.T,imaginati-va civilizatii care cunosc galaxia,care sunt in contact cu multe planete cu nivele de evolutie diferite si care privesc  subtil lumea noastra de...undeva.
Cum credeti ca ar putea proceda in haosul caracteristic mintii noastre dezlantuite in interpretare si confuzie,pentru a avea intradevar un contact util cu noi?
O supravegere si transformare subtila a cimpului caracteristic pe care noi il ignoram,astfel existind posibilitatea unor stari mai elevate cel putin la nivel individual,si in timp posibilitatea unui contact elevat,cu sens?
O limitare a distrugerilor de mediu si resurse cu efect pe termen lung,care ar diminua posibilitatea unui contact atunci cind incostienta noastra poate provoca instabilitate naturala,implicit un comportament instictiv din partea noastra?
Probabil ca sunt multe actiuni subtile care se construiesc,fie prin asa zisi E.T,fie prin procese naturale de evolutie,fie prin actiunea anumitor entitati constiente vizibile fizic sa nu.
Insa povestea si pologhia,channel,interpretari formale si duale,sunt doar....cea ce ne place sa credem.
De mult timp omenirea exteriorizeaza partea superioara a propriei constiinte autolimitindu se,fie Dumnezeu,E.T,fiinte angelice si binevoitori nefizici.
Tendinta de separare si comparare a mintii noastre astfel educate ne impiedica sa percepem interactiunea intregului care suntem,iar exteriorizarea ne da sentimentul de protectie necesar supravietuirii eului nostru destul de firav si expus,faptul ca suntem protejati de...altceva.
La polul opus ar fii umflarea in pene ca specie,noi ne creem realitatea,noi suntem divintatea,noi suntem fiinte multidimensionale,si poate ca asa si este,insa nu la nivelul de constienta si perceptie de acum.La nivelul actual nici macar nu putem intui si imagina ce rol avem noi,fiecare in parte,in marea tesatura de interactiuni si cauzalitati prezente natural aici si in intreg universul.
Intradevar,alegem realitatea clipa de clipa,insa cea ce alegem este previzbil in multitudinea de tipare pe care le creem si sustinem,care fac parte din sistemul nostru de convingeri.
Insa nu noi creem realitatea cit media colectiva de perceptie si convingeri si....evolutia naturala pe care o ignoram.
Suntem divinitate deoarece separarea nu isi are rostul intr un intreg care se cuprinde pe sine intr un  mod egal si in care partile constiente sa nu,au acelasi sens.
Suntem multidimensionali,insa in cea mai mare parte percepem o dimensiune,cea  fizica,presarata cu anumite caracterstici psihologice si atitudini mentale care fac parte din acelasi nivel formal de perceptie.

Concluzia:nimic nu este ce pare a fii,sa fim sceptici la cuvinte si imagini orientindu-ne mai degraba catre intelegerea proprie decit cea colectiva,sa nu ne lasam "furati de peisaj" mai mult decit este nevoie pentru a fii prezenti aici pur si simplu,si sa acceptam nivelul actual de evolutie generala asa cum este el,nu cum ne-am dorii sa fie,constineti fiind ca totul este in plina schimbare si transformare iar cea ce trebuie cu adevarat sa se manifeste pe asta lume,va fii cu siguranta,cu sau fara noi ca personaj fizic.

In-credere.

Este greu sa percepi jocul,rodul si nodul ascuns intre forme....si forme.
Cea ce privesti te priveste,cea ce esti te precede,cea ce vezi,poti si simti e ...incomprehensibil,cea ce te leaga este dezlegarea ta,si suntem in acelasi joc al unui vis rescris,oare de cite ori?
Am ascuns parabola si pilda incercind sa inteleg ,in alte pilde si parabole,si nimic nu ma dezluseste mai bine decit nedefinitul care desparte apele de ape.
Sunt multi capucino,nu doi in unul,ci tot in toate,cind ma uit in oglinda-eu,cind ma uit in jur,parti de eu,fie ca imi place sau nu,cind privesc infintul potential din simplu act de a inchide ochii si a nu zgomotii cu mintea,eul isi pierde forma,dar ESTE.
Si ce sa mai aleg din tot idealismul in viata de zi cu zi?
Partea de creatie poate,muzica inauntru si in afara,sau cerul,ah cerul, inepuizabila sursa de incintare si mirare,albastrul cristal,nori pufosi albi gri si roz si ochiul infint care se deschide odata cu deschiderea mea,sau viata,insasi viata,plante minunate,animalute curioase si fosnitoare,si oameni de toate felurile,formele si culorile.
Trezirea mea e nesfirsita,am ales sa ma trezesc la infint,jocul formei adinc inradacinat in mintea a cea ce ma inconjoara nu ma mai satisface,insa pulsul si si miscare din acest joc,si zimbetul ascuns,da.
Am ales deasemenea viata printre forme care par muribunde,oameni si locuri,cladiri si structuri de neinteles si inutile,interese meschine,preocupari marunte,toate inconjurate in VIU.Citeodata joc si eu,insa mizez pe o singura carte,cea  a prezentului,iar cea ce se considera viu,timpul,imi pare incremenit.

Ma las coplesit de viul din spatele aparentelor,si va multumesc.

In fine....

Nu am mai scris de mult.Am pierdut utilitatea gestului ocupat fiind sa traiesc......si sa inteleg.

Insa orice ar experienta se perinda tot eu cu mine fata in fata sunt,si tot reflect...ceea ce sunt,scris sau altfel.

Am considerat acest blog un fel de jurnal care reflecta stari in ginduri si cuvinte,iar tot ceea ce am scris are putina relevanta in acest moment,insa acest moment este atit individual si unic cit si consecinta a tot cea ce am scris,gindit,vorbit,simtit.

De aceea scriu din nou,cu tot riscul de a fii citit,pentru a face punte intre nenumarate momente disparate,pline de energie proprie si acest moment aparent neutru insa potential,care tinde sa devina sens.

Cuvintele des folosite gen integrare,unitate,armonizare,cuvinte pe care le am folosit si eu cind erau doar cuvinte,cred ca sunt sensul starii de fond care se cere in acest moment.

Pornind de la un calm activ plin de potential,pe un fond de intelegere si acceptare,imi cer doar neseparare,viziune holistica si integrata in tot cea ce se intimpla in jurul meu,in mine si dincolo de cea ce pot percepe inauntru si inafara.

Am teoretizat ani construind filozofie,parte am inceput sa aplic,am gasit verbul a face pornind din starea de a fii,faci cea ce esti,am considerat un grup de prieteni porniti pe calea armoniei si comunitatea autointretinuta un unic sens universal valabil,insa toate acestea se pierd in viziunea holistica,de ansamblu.

Tot cea ce se intimpa este bun,pornit pe calea armoniei,parte integranta dintr un intreg pe care nu il pot percepe de sus in jos,din lumea senzatiei si gindurilor catre lumea infoenergiei nonformale.

Pornind de aici,imi gasesc 0 pointul propriu,in care atributele personajului pe care il reprezint si gindurile-actiunile conteaza mai putin,cit energia primara potentiala care motiveaza,misca,destainuie,leaga si deschide.

Impartasesc toate astea pentru a ma definii in fata intregului,si a redefinii intregul in fata mea,nu sunt separare,sunt integrarea reintegrata si in permanenta miscare de la partial la total si invers,adun si risipesc prin actul natural al PREZENTEI.

Actiunile mici ale personajului de zi cu zi imi imbogatesc experienta,creez sau inteleg,stau sau ma misc,par mai multi sau singur,caut pestritul sau unitarul armonic,dar toate astea nu ma definesc,nu cu adevarat.

Cu adevarat respir si vad,ritmul si perceptia,atit.

Amalgamul de experiente mici si mari dau iluzia vietii,insa viata nu este definita prin miscare,este locul de unde pleaca si se intoarce miscarea,cu infintatea de consecinte adiacente,fiindca intregul poate definii miscarea,dar nu o face,o lasa sa fie cea ce este.

Iau acest exemplu si nu definesc nimic,doar las sa curga,si vin in fata voastra,oglinzi ale mele,sa curgem impreuna.